Lovitură năucitoare pentru Lia Savonea și gașca rapace din magistratură! Curtea de Justiție a UE a decis: pentru munca suplimentară, magistrații nu trebuie să primească bani în plus. Înalta Curte ceruse „cote compensatorii” din banii alocați posturilor neocupate

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat, joi, o decizie care ar putea fi de natură să zădărnicească solicitarea șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, cu privire la acordarea pentru magistrați a „unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante” (punct cuprins în așa-numitul „Acord pentru justiție” propus de Curtea Supremă ca deblocare a situției din justiție. El nu conține însă nicio concesie din partea reprezentanților magistraților cu privire la pensiile speciale, solicitând, dimpotrivă venituri și mai mari). 

Potrivit G4media, CJUE a decis, în esență, că „un judecător care îndeplineşte sarcini aferente unui post vacant în cadrul instanţei în care îşi desfăşoară activitatea, în plus faţă de cele aferente postului în care a fost numit, nu are dreptul la o compensație în mod necesar financiară”. 

CJUE mai adaugă: „Principiul independenței judecătorilor nu se opune unei reglementări naționale care, prin faptul că prevede doar acordarea de timp liber în compensare” pentru munca suplimentară depusă de un judecător, „exclude orice compensație financiară pentru munca efectuată”. 

Context. Curtea de Justiție a UE a fost sesizată de un judecător de la Tribunalul Galați, menționat doar cu inițialele, HZ, care reclama că, în anii 2019 și 2020, a prestat ore suplimentare și cerea să fie plătit în plus din banii necheltuiți alocați posturilor vacante. În 2023, Tribunalul București i-a respins cererea ca neîntemeiată, pe motiv că două ordonanțe de guvern interziceau acordarea de compensații financiare pentru munca suplimentară, aceasta putând fi compensată doar prin timp liber. 

Judecătorul a atacat sentința la Curtea de Apel București, instanță care a suspendat procesul și a adresat Curții de Justiție a UE o întrebare preliminară: dacă, conform dreptului UE, principiul independenței Justiției este afectat de o reglementare națională care interzice plata orelor suplimentare prestate de un judecător cu bani și nu cu timp liber. Citiți integral articolul semnat de Liviu Avram pe G4media.ro 

În Acordul pentru Justiție, propus de Lia Savonea, președinta Înaltei Curti, se solicita ca din economiile făcute la buget prin neocuparea unor posturi din sistemul judiciar, să fie compensați suplimentar judecătorii care au un volum de activitate mare. Practic, înalții magistrați cereau mai mulți bani de la buget în contextul scandalului generat de reformarea  pensiilor speciale de care beneficiaz, notează pe aceeași temă și Revista 22. 

Pensia medie a unui magistrat este de 5000 de euro/lună, dar unele pensii depășesc 10.000 euro/lună, în condițiile în care pensia medie în România este de 500 euro lunar.

Pensiile speciale din justiție sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, la fel cum vârsta de pensionare este printre cele mai scăzute.

Vârsta medie de pensionare a magistraților este de 50 de ani, în timp ce vârsta de pensionare a celorlalți cetățeni este de 65 de ani.

Aceste discrepanțe au generat nemulțumire în societate și au împovărat bugetul de stat, mai ales că pensiile magistraților nu sunt bazate pe contributivitate.

Guvernul Bolojan vrea să reducă pensiile la 70% din venitul net ( acum sunt 90% din venitul brut, ceea ce face ca pensia să depășească salariul net) și să crească vârsta de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziție de 10 ani.

Magistrații, prin CSM și Înalta Curte,  nu vor să renunțe la aceste privilegii, iar CCR a respins proiectul de lege.

Mai jos aveți un tabel cu pensiile pe care le au magistrații din alte țări europene: