Scriitor rus celebru: „Nu voi putea să privesc ucrainenii în ochi după tot ce s-a întâmplat, în ciuda declarațiilor mele anti-război”. El consideră că demolarea statuilor unor titani ai literaturii ruse precum Bulgakov sau Ahmatova în Ucraina este pe deplin justificată pentru că e treaba ucrainenilor pe cine vor să citească

Celebrul scriitor rus Boris Akunin, pe numele său real Grigori Șkartișvili, autor de bestseller-uri polițiste, disident și critic virulent al lui Vladimir Putin, mărturisește că nu-i va mai putea privi în ochi pe ucraineni chiar și după ce războiul se va fi terminat. 

El consideră că demolarea statuilor aparținând unor titani ai literaturii ruse precum Mihail Bulgakov și Anna Ahmatova în Ucraina este, deși poate dureroasă pentru orice iubitor de literatură, pe deplin justificată pentru că e treaba ucrainenilor pe cine vor să citească. „Numai să nu-i mai chinuie și să nu-i mai omoare rușii. (...) Drumurile lor se vor mai întâlni prea curând, e clar”, mai spune Akunin într-un comentariu pe pagina sa publică de Facebook urmărită de peste 300.000 de persoane. 

„Am citit că la Kiev s-a decis demolarea monumentelor dedicate lui Bulgakov și Annei Ahmatova și redenumirea unor străzi care purtau numele unor personalități ale culturii ruse.  

Am citit și tot felul de lamentări pe această temă. Dar eu personal nu am simțit nimic special în legătură cu asta. Nici măcar amărăciune. Trenul ăsta a plecat de mult pentru mine.  

Ceea ce se întâmplă între ruși și ucraineni în ultimii patru ani este mult mai înfricoșător decât niște statui de bronz. Ei bine, să demoleze! E treaba lor.  

Să trăiască ucrainenii cum vor, să citească sau să nu citească orice autori vor, numai să nu-i mai chinuie și să nu-i mai omoare compatrioții lor ruși.  

Iar faptul că drumurile noastre s-au despărțit și nu se vor mai întâlni este clar. 

Într-un interviu, am spus că Rusia este ultima țară din lume în care aș vrea să mă aflu. Ei bine, Ucraina este penultima. Nici acolo nu voi merge niciodată, chiar și după ce războiul se va termina. Pentru că nu voi putea să privesc ucrainenii în ochi după ce s-a întâmplat, în ciuda tuturor declarațiilor mele anti-război, care, în general, sunt doar vorbe goale.   

Și, în general, să nu ne facem griji pentru monumentele care sunt demolate acum în altă țară, ci pentru monumentele care sunt ridicate acum în Rusia”, a scris Akunin într-o postare pe pagina sa de Facebook.  

Mihail Bulgakov este unul dintre cei mai apreciați scriitori de limbă rusă, originar din Ucraina. Este autorul romanului Maestru și Margareta, capodoperă a literaturii universale, la care facae ultimele corecturi pe patul de moarte (cu ajutorul soției sale), orb fiind.  

Anna Ahmatova, născută și ea pe teritoriul Ucrainei de azi, lângă Odesa, a fost interzisă de regimul bolșevic, dar a fost reabilitată după moartea lui Stalin, ajungând chiar președintă a Uniunii Scriitorilor din URSS. A tradus în rusă versuri ale lui Mihai  Eminescu.  

Născut în 1956 la Tbilisi, Grigori Șkartișvili va trăit în Georgia doar doi ani, familia sa mutându-se apoi la Moscova. A făcut studii de filologie și istorie orientală la Universitatea de Stat din Moscova, specializându-se în literatură și cultură japoneză. A tradus timp de douăzeci de ani din japoneză (Mishima, Inoue) și engleză; a predat cursuri de civilizație japoneză; a fost redactor, apoi redactor-șef adjunct la o prestigioasă revista literară; a scris un amplu eseu intitulat Scriitorul și sinuciderea; îngrijește publicarea unei monumentale antologii a literaturii japoneze în douăzeci de volume și conduce nu mai puțîn monumentalul proiect "Biblioteca Pușkin" finanțat de George Soros. Din 1998 scrie române polițiste, iar azi este o celebritate în Rusia, în Europa și în Statele Unite. Cărțile sale sunt traduse în peste treizeci și cinci de limbi și s-au vândut până acum in zeci de milioane de exemplare.  

Boris Akunin se manifestă ca opozant al regimului politic din Rusia. În 2008 s-a pronunțat împotriva condamnării lui Mihail Hodorkovski, iar în anii 2011 și 2012 a participat la mitinguri și manifestații ale opoziției împotriva falsificării alegerilor.  

În 2014 s-a pronunțat împotriva anexării Crimeii de către Rusia și în același an, scriitorul s-a stabilit la Londra.  

Akunin a părăsit Rusia în 2014 și s-a stabilit la Londra în semn de protest față de anexarea Peninsulei Crimeea. 

În februarie 2022 a condamnat atacarea Ucrainei de către Rusia, iar în luna martie a aceluiași an a participat la crearea proiectului umanitar „Adevărata Rusie”, cu scopul adunării de ajutoare pentru refugiații ucraineni. 

Din cauza luărilor sale de poziție, autoritățile din Rusia au început să ia măsuri împotriva lui. Publicația The Moscow Times din 18 decembrie 2023 anunță că Rosfinmonitoring (Serviciul Federal de Supraveghere Financiară⁠) l-a înscris în registrul „extremiștilor și teroriștilor”, iar Comitetul de Investigații al Federației Ruse⁠ și-a exprimat intenția de a deschide o urmărire penală împotriva lui, pentru „justificarea terorismului” și „difuzarea de știri false despre armata rusă”. În același timp, editura AST oprește tipărirea și difuzarea operelor sale, iar mari librării suspendă vânzarea acestora. 

La 14 iulie 2025, un tribunal militar din Moscova l-a condamnat în contumacie pe Boris Akunin la 14 ani închisoare și o amendă de 400.000 de ruble cu acuzațiile de „colaborare în activități teroriste”, „aprobarea terorismului” și nerespectarea legii privind „agenții străini”. De asemenea, i s-a interzis administrarea de site-uri web timp de patru ani după executarea pedepsei.