„Taxa Temu” pentru care guvernul Bolojan e dur criticat nu are impact negativ asupra încasărilor la bugetul de stat. În realitate, ea a fost solicitată încă de 2024 de eMag pentru protejarea companiilor românești / Asociația Română a Magazinelor Online dezminte așa-zisa „prăbușire” a traficului cargo de pe aeroporturile românești

Gigantul chinez Temu nu are sediu social, punct de lucru sau angajați în România. Platforma operează exclusiv transfrontalier, livrând direct din afara UE, în principal din China, către consumatorii români, arată o analiză realizată de colegii de la NewsCenter.ro.  

Așadar, Temu nu desfășoară activități comerciale locale, nu are personal angajat pe teritoriul României și nu contribuie direct la bugetele locale prin salarii, contribuții sociale sau investiții operaționale. Toate funcțiile esențiale — management, logistică, relații cu comercianții — sunt gestionate din afara țării, ceea ce ridică probleme de echitate concurențială față de firmele românești care suportă costuri cu sedii, forță de muncă și taxe locale. 

Analiza NewsCenter urmărește, în principalul, felul în care se prespune că ar fi fost afectate încasările la bugetul de stat prin introducerea așa-zisei „taxe Temu” (25 de lei) care ar fi determinat o adevărată „prăbușire a traficului cargo prin aeroporturile”.  

În realitate, așa cum a precizat și Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), „afirmațiile privind o presupusă „prăbușire” a traficului cargo nu sunt confirmate de datele publice disponibile. Nu există dovezi ale unei reduceri structurale cauzate de introducerea taxei logistice. În plus, estimările de pierderi în sute de milioane de euro se bazează pe ipoteze eronate, respectiv aplicarea unor taxe vamale pentru colete cu valoare declarată de sub 150 euro. Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale sau metodologii verificabile. 

Subiectul taxării vamale în România a coletelor cu valoare declarată mai mică de 150 euro reprezintă o premisă falsă. Aceste colete sunt în prezent scutite de la aplicarea taxelor vamale, conform legislației europene în vigoare.” 

Analiza NewsCenter.ro 

În spațiul public, în special pe rețelele de sociale, au apărut acuzații dure la adresa guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, potrivit cărora introducerea așa-numitei „taxe Temu”, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet, ar conduce la o diminuare a veniturilor bugetare cu 38 de milioane de euro. 

Ba chiar au fost exprimate opinii potrivit cărora ar fi scăzut cursele cargo în România și ar fi crescut în Budapesta, în condițiile în care capitala Ungariei găzduiește unul dintre centrele logistice ale marketplace-ului online chinez. 

Aceste critici pornesc de la presupunerea că noul regim fiscal aplicat comerțului electronic transfrontalier ar fi ineficient sau chiar contraproductiv. 

NewsCenter.ro analizează acest subiect, prezentând toate informațiile importante legate de taxa de 25 de lei. 

Intrarea pe piața din România a platformelor chinezești Temu și Shein a determinat sesizarea autorităților, inclusiv a Guvernului și a Ministerului de Finanțe, încă din 2024. Sesizările au fost făcute de mai multe companii din România, inclusiv eMAG. 

În România, Guvernul a inițiat un memorandum pentru a putea discuta, într-un cadru interministerial, despre comerțul electronic la nivel sectorial.  Dovada este faptul că, în 2024, a fost constituit un comitet interministerial care avea ca scop reglementarea pieței, pentru a păstra competitivitatea firmelor prezente în România. 

Acest comitet a fost condus, de la înființare, de Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, pe vremea când în funcție se afla Marcel Ciolacu. Acesta declara, pentru Curs de Guvernare, în 2024, că România trebuie să își crească capacitatea de a opri la vamă produsele acestor platforme. 

Problema de fond era că Temu nu este înregistrată în România prin nicio firmă, nu are angajați în România și nu achită nicio taxă vamală sau de altă natură în România, întrucât expedierile sub 150 de euro în Uniunea Europeană beneficiază de taxe vamale zero. 

eMAG, companie românească, chiar dacă are acționari străini, a cerut insistent reglementări care să permită o competiție corectă între o companie care plătește taxe și are angajați în România și platformele chinezești. 

 Tudor Manea, CEO eMAG, a comentat la sfârșitul anului trecut situația concurenței cu platforme precum Temu, menționând că taxa logistică introdusă de autoritățile din România și din UE reprezintă un pas spre echilibrarea „terenului de joc” între operatorii locali și cei din afara UE. El a spus că situația poate părea nedreaptă pentru eMAG, dar compania rămâne concentrată pe performanța din piață, mizând pe cunoașterea consumatorului local și pe baza de clienți care îi acordă încredere. 

 Pierderile nu există: Temu oricum nu plătește taxe în România 

Trebuie subliniat din nou faptul că Temu nu plătește absolut nicio taxă în România, unde nici nu are angajați. Așadar, cele 38 de milioane de euro estimate de actualul guvern ca fiind încasate din taxa de 25 de lei pe fiecare colet nu pot fi pierdute sau diminuate, deoarece, în prezent, ANAF nu colectează nimic de la Temu. 

Singurul avantaj adus mediului economic din România de comenzile Temu este reprezentat de veniturile firmelor de curierat care livrează produsele comandate prin Temu și Shein. Dar și în acest caz, coletele sunt plătite de destinatari, respectiv de consumatorii români. Altfel spus, banii rămân în economia națională, însă vor fi cheltuiți pe alte produse și servicii. Citiți integral analiza AICI

Scandalul din on-line dintre Patrick Andre de Hillerin și pagina de Facebook Boarding Pass:

Precizările Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO):

„În 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală, dintre care sub 10% au aterizat direct pe teritoriul național. Restul coletelor au intrat prin huburi regionale din alte țări europene, conform practicilor logistice obișnuite din regiune. Limitarea analizei doar la coletele aterizate direct în România distorsionează semnificativ realitatea.

Afirmațiile privind o presupusă „prăbușire” a traficului cargo nu sunt confirmate de datele publice disponibile. Nu există dovezi ale unei reduceri structurale cauzate de introducerea taxei logistice. În plus, estimările de pierderi în sute de milioane de euro se bazează pe ipoteze eronate, respectiv aplicarea unor taxe vamale pentru colete cu valoare declarată de sub 150 euro. Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale sau metodologii verificabile.

Subiectul taxării vamale în România a coletelor cu valoare declarată mai mică de 150 euro reprezintă o premisă falsă.

Aceste colete sunt în prezent scutite de la aplicarea taxelor vamale, conform legislației europene în vigoare. Acest fapt este cunoscut în spațiul public și la nivelul UE ca fiind unul dintre motivele ce stau la baza concurenței neloiale a companiilor extracomunitare. Tocmai de aceea, la nivel european a fost agreată eliminarea acestei exceptări și aplicarea unei taxe vamale în sumă fixă, în valoare de 3 euro/produs, distinctă față de taxa logistică anunțată de Comisia Europeană, măsura urmând a fi aplicată cu 1 iulie 2026. În consecință, afirmațiile privind pierderile României din taxe vamale necolectate sunt nefondate. Mai mult, taxele vamale sunt resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului național. România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut vreodată și care nu i-ar fi revenit oricum.

În paralel, Uniunea Europeană a agreat implementarea unei taxe logistice începând cu noiembrie 2026, motivată de volumul în continuă creștere al coletelor cu valoare redusă din afara spațiului european și de presiunea pe care procesarea acestora o exercită asupra activității autorităților vamale naționale.

În acest context, este important de subliniat că normele de implementare ale taxei logistice nu au fost încă adoptate. ARMO solicită adoptarea cu celeritate a acestor norme, pentru a asigura predictibilitate actorilor economici, o aplicare uniformă la nivel național și evitarea interpretărilor divergente sau a estimărilor speculative privind impactul măsurii.

Măsuri similare au fost luate sau sunt în curs de implementare și în alte state membre UE, confirmând că aceasta nu este o inițiativă izolată a României, ci o abordare coordonată pentru gestionarea provocărilor create de fluxul masiv de colete ieftine din țări terțe care afectează echilibrul concurențial pe piața europeană.

În discuția publică s-a făcut confuzie între două tipuri de import: procedura H7 - coletele cu valoare redusă, și importurile comerciale obișnuite - procedura H1. Pentru coletele mici, TVA este plătită de consumatori la momentul plasării unei comenzi și apoi virată statului. Pentru importurile comerciale, TVA se plătește la vamă, în statul de import. Taxa logistică se aplică doar coletelor mici, nu importurilor comerciale. De aceea, afirmații precum „statul nu mai încasează TVA” sunt greșite - TVA se încasează în continuare în cazul coletelor cu valoare declarată sub 150 de euro, indiferent că acestea aterizează în România sau în orice alt stat membru UE. De asemenea, importurile H1 nu pot fi afectate de introducerea acestei taxe, cât timp aceasta nu se aplică acestui gen de importuri.

În același timp, dacă informația se dovedește a fi adevărată, creșterea importurilor prin procedura H1 reprezintă un lucru benefic pentru consumatorul român, deoarece permite autorităților vamale să exercite control efectiv asupra mărfurilor din punctul de vedere al conformității, siguranței și standardelor, contribuind la protecția consumatorilor și la o concurență echitabilă.

Informațiile vehiculate în spațiul public utilizează ipoteze false și ajung la concluzii nerealiste, care nu rezistă unei analize fiscale simple. ARMO este un promotor al dezbaterii informate despre comerțul electronic și aspectele fiscale aplicabile și respinge ferm răspândirea de informații inexacte care induc în eroare publicul”.