Investigație EXCLUSIVĂ. Epigonii Securităţii (III): Discriminare şi sinecuri bănoase la Academia de Poliţie

Investigație EXCLUSIVĂ. Epigonii Securităţii (III): Discriminare şi sinecuri bănoase la Academia de Poliţie

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a admis existenţa unor numeroase acte de discriminare identificate în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti şi urmează să se pronunţe în viitoarele şedinţe ale Consiliului.

Prezenta investigație continuă seria începută în luna mai (vezi AICI şi AICI), dedicată unei sinecuri din pădurea Băneasa: Facultatea de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”. Ne-am propus să analizăm veniturile consistente primite de sinecuriştii unei instituţii fondate pentru a servi interese similare cu cele ale Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Academiei Oamenilor de Ştiinţă şi Institutului Levantului. Aceste sinecuri au fost înfiinţate cu largul concurs al ”intelectualilor” lui Ion Iliescu.

Dintr-un motiv solid, vom trata problema risipei fondurilor publice în partea a doua a acestui articol. La jumătatea lunii iunie am primit un mesaj tulburător. Un tânăr ne-a contactat în urma publicării articolelor noastre. Îşi doreşte eliminarea nedreptăţilor existente în cadrul Academiei de Poliţie.

Mesajul primit de la un tânăr ne-a făcut să reflectăm îndelung asupra nedreptăţilor la care sunt supuşi zilnic angajaţii şi studenţii Academiei de Poliţie. O să-i spunem „Tiberiu”. Poate lucrurile se vor schimba în urma publicării acestei scrisori deschise. Vă redăm mesajul primit de la tânărul de 20 ani, mesaj pe care „Tiberiu” la adresat şi CNCD-ului.

Scrisoarea lui Tiberiu

„Mă numesc Tiberiu şi am 20 de ani. Mă încumet să vă scriu aceste rânduri pentru că singura speranţă pentru îndeplinirea visului meu a rămas la dumneavoastră. Visul meu din copilărie a fost să urmez cariera de poliţist a tatălui meu, dar acest lucru a devenit imposibil de concretizat. Cu câteva săptămâni înainte să încep clasa I, am avut un accident auto. Tatăl meu a plecat într-o lume mai bună. De atunci, mama, care s-ar supăra enorm dacă ar vedea că vă scriu aceste rânduri, a rămas singurul meu sprijin. Ea a devenit colega mea de bancă, omul fără de care nu pot face un pas în public pentru că eu, mai aproape tot timpul, sunt imobilizat într-un scaun cu rotile.

Mama a fost alături de mine în prima zi de şcoală, tot ea m-a dus în sală când am dat Examenul Naţional şi Bacalaureatul. M-am gândit că o să-mi fie un sprijin şi la facultate. Am stat şi cântărit atent toate ofertele, în speranţa că voi alege ceva util pentru viitorul meu profesional şi nu mă voi simţi umilit când un însoţitor mă duce în sala de curs. Gândul mi-a zburat mereu la visul din copilărie şi la promisiunea făcută că voi absolvi Academia de Poliţie.

Recent, un fost coleg de liceu, printre puţinii oameni care ştiu că vă scriu, mi-a spus că ar exista o formă sub care eu să devin student la Academia de Poliţie. Deşi starea mea de sănătate nu-mi permite să devin vreodată poliţist, speranţa mea se leagă de o facultate de acolo în care studenţii sunt civili şi de faptul că am fost mai mereu printre primii din clasă la istorie şi limbi străine.

După ce am parcurs regulamentele de pe site-ul Academiei de Poliţie, am observat că studenţii Facultăţii de Arhivistică au statut de studenţi civili similar învăţământului superior civil românesc şi nu vor primi repartiţii în MAI după absolvire. Nu cred că voi avea vreo şansă! În ciuda statutului de civil, la admitere sunt obligat să trec de probe care nu îmi vor fi deloc uşoare. În realitate, e vorba de o discriminare. Mi se cere să trec de probe similare celor pe care le dau viitorii poliţişti, exceptând proba de la Educaţie fizică. Candidaţii pentru un loc la Arhivistică realizează o fişă medicală tip MAI, iar probele eliminatorii constau în Examenul medical şi Evaluarea psihologică, care se desfăşoară la sediul Academiei de Poliţie. Nu se admit contestaţii sau derogări de la decizia Comisiei de examinare medicală, după cum precizează regulamentul de admitere. Acelaşi coleg, după ce a observat că în surâde ideea de a deveni student acolo, a aflat că nu voi avea nici cum să ajuns în sălile de curs. Clădirea în care funcţionează Facultatea de Arhivistică, la fel ca majoritatea celor din Academia de Poliţie, nu e prevăzută cu o rampă pentru persoanele cu dizabilităţi.

Ministerul de Interne, din ce văd, nu îşi doreşte să ne integreze şi pe noi în rândurile sale, deşi regulamentele i-ar permite acest lucru. Aceste nereguli în amintesc de cărţile de istorie citite şi filmele în care se prezintă cum regimurile totalitare considerau indezirabile persoanele cu orice tip de handicap, socotindu-le o ameninţare faţă de puritatea rasială a naţiunii, spre exemplu germane. Sper să nu exagerez. Cum să înţeleg faptul că la Academia de Poliţie există o facultate civilă care funcţionează după reguli militare şi la care nu au acces persoanele cu handicap?

Tot ce îmi doresc este să nu rămân o povară pentru mama mea, vreau să-mi câştig singurul banii pentru a mă întreţine. Dumnezeu îmi este martor că pot face aceste lucruri şi dintr-un cărucior. Aş putea lucra la Arhivele Naţionale ori la o firmă privată, nu cred că ar fi un impediment pentru cineva că eu mă deplasez într-un scaun cu rotile. Pot manevra cu uşurinţă documente, pot redacta texte. Nu văd de ce nu pot să devin student la Academia de Poliţie. Pe internet am văzut că există specializarea arhivistică şi la Universităţile din Iaşi şi Cluj Napoca. Ele sunt prea departe de Bucureşti şi, deşi nu îmi place să o recunosc, sunt dependent de mama, veşnicul meu coleg de bancă.

Vă rog să mă ajutaţi cumva. Nu îmi doresc publicitate, vreau să se rezolve problemele invocate. Ştiu că în ţară sunt probleme mult mai importante decât ale mele.

Vă mulţumesc pentru răgazul de a citi aceste rânduri,

Tiberiu”

Multiple discriminări și nereguli la Academia de Poliție

Rândurile scrise mai sus ne-au făcut să analizăm regulamentele existente la nivelul Academiei de Poliţie. Rar ne-a fost dat să vedem atâtea prevederi discriminatorii. Pentru că „Tiberiu” doreşte să devină student la programul de licenţă Arhivistică, ne-am axat atenţia asupra modalităţii în care se realizează admiterea, drepturile şi obligaţiile studenţilor de la Facultatea de Arhivistică.

Discriminare la admitere

Procesul de admitere la Facultatea de Arhivistică este unul discriminatoriu, având în vedere că viitorii absolvenţi nu sunt încadraţi în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Persoanele cu dezabilităţi sunt declarate „Inapt” şi nu pot susţine proba de evaluare a cunoştinţelor la Istorie.

Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la studii universitare de licenţă, în facultăţile Academiei de Poliţie ,,Alexandru Ioan Cuza” în anul 2020, Anexă la Hotărârea Senatului Universitar nr. 13/29.01.2020, conţine o serie de măsuri discriminatorii pentru candidaţii care vizează un loc de student la Facultatea de Arhivistică, în domeniul de licenţă „Istorie”, specializarea „Arhivistică”, cu durata de 3 ani (180 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă, şi cei de la alte universităţi din România, deşi Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor din Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, anexă la Hotărârea Senatului Universitar nr. 4527124/2019, prevede la art. 170 (2) că „Studenţii Facultăţii de Arhivistică au statut de studenţi civili similar învăţământului superior civil românesc”.

Cetăţenii ţărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene nu beneficiază de dreptul de înscriere, conform art. 40 (2).

Articolul 44 (1) prevede că Dosarul de concurs pentru înscrierea la Facultatea de Arhivistică cuprinde următoarele acte care produc discriminare:

„g) cazierul judiciar al candidatului/extrasul de pe cazierul judiciar, solicitat de către compartimentul cu sarcini de recrutare, pe baza consimţământului expres al candidatului;

h) fişa medicală tip MAI;”

La art. 45 este prevăzut că „Fişa medicală se eliberează personal candidaţilor, în baza adresei structurii de resurse umane a Serviciului Municipiului Bucureşti al Arhivelor Naţionale şi/sau a serviciilor judeţene ale Arhivelor Naţionale.”

Personale cu dezabilităţi nu beneficiază de dreptul de a deţine calitatea de student la Facultatea de Arhivistică în pofida statului lor viitor de civil. Astfel, art. 48, 49 şi 51 prevăd următoarele:

„Art. 48 Concursul de admitere la Facultatea de Arhivistică se desfăşoară în două etape, după cum urmează:

a. Etapa I – probele eliminatorii;

b. Etapa a II-a – proba de evaluare a cunoştinţelor.

Art. 49 (1) Probele eliminatorii sunt: Examenul medical şi Evaluarea psihologică.

(2) Examenul medical şi evaluarea psihologică se desfăşoară la sediul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.

Art. 51 Nu se admit contestaţii sau derogări de la decizia Comisiei de examinare medicală, care se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prezentului Regulament.”

Pentru ce se aplică aceste prevederi discriminatorii dacă studenţii sunt nişte simplii civili şi numărul de candidaţi pentru un loc la Facultatea de Arhivistică este foarte redus?

Discriminare după obţinerea statului de student

Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor din Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, anexă la Hotărârea Senatului Universitar nr. 4527124/2019, prevede la art. 170 (2) că „Studenţii Facultăţii de Arhivistică au statut de studenţi civili similar învăţământului superior civil românesc”. În ciuda acestor încadrări regulamentare, există mai multe situaţii de încălcare a drepturilor fundamentale ale unui „civil”, creând confuzii şi discriminări în raport cu alte programe de studii similare din România, după cum urmează:

La art. 176 (2) este prevăzut că „Studentul are obligaţia să frecventeze toate activităţile didactice: cursuri, seminarii, laboratoare, activităţi practice şi alte activităţi ale procesului de învăţământ”, spre deosebire de celelalte universităţii civile în care prezenţa la cursuri este opţională.

Facultatea de Arhivistică nu aplică Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, precum şi Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile şi include la articolul 186 (1) din Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor din Academia de Poliţie faptul că „Studentul care nu promovează, în sesiunea de restanţe, examenele şi/sau colocviile, are dreptul să susţină cel mult două reexaminări, în regim cu taxă”. La art. 186 (2) se precizează că „Studentul care, după susţinerea sesiunilor de examene şi a sesiunii de restanţe, înregistrează restanţe la mai mult de două examene/colocvii, precum şi studentul aflat în situaţia alin.(1) şi care nu promovează examenele/colocviile nici după reexaminare, va fi exmatriculat”.

Evaluarea pregătirii studenţilor este reglementată în mod discriminatoriu comparativ cu cea din instituţiile din învăţământul superior civil românesc. Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor menţionează că studenţii sunt obligaţi să obţină anual numărul maxim de credite: 60. Prevederile Regulamentului Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” sunt considerate abuzive, deoarece contravin cu Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, precum şi Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile. Acest lucru a fost tranşat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi de Curtea de Apel Oradea, care pe 13 septembrie 2019 a dat câştig de cauză unui student din Bihor exmatriculat, din aceleaşi motive imputate şi unei studente din Vaslui (vezi AICI).

La art. 194 sunt aduse atingeri la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, fiind stipulate mai multe interdicţii inexistente în cazul studenţilor de la programe similare de studiu din cadrul altor universităţi româneşti. Studentului cu statut „civil” de la Facultatea de Arhivistică îi este interzis:

„k) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;

l) să exprime opinii sau preferinţe politice în spaţiul universitar sau în public;

m) să exprime în public opinii contrare intereselor României;

n) să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;

o) să exercite activităţi cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea şi demnitatea de student al Academiei de Poliţie sau a instituţiei din care face parte.”

Regulamentele invocate au fost preluate de pe site-ul Academiei de Poliţie (vezi AICI şi AICI) şi par să fie desprinse din cele impuse unui viitor angajat al serviciilor de intelligence.

Citând rândurile de mai sus, celor dintre dumneavoastră care au parcurs şi primele două articole dedicate „Epigonilor Securităţii” le revin în minte cuvintele preşedintelui Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, cu privire la studierea specializării Arhivistică la Academia de Poliţie:

„Arhivistica este o ştiinţă (disciplină, metodă) auxiliară a istoriei şi este o specializare civilă oriunde în lume. Prin urmare, studiul arhivisticii generale nu are ce să caute la Academia de Poliţie ‹Al. I. Cuza›. La Academia de Poliţie se poate studia, prin una-două materii de la specializările de bază (cele tipic poliţieneşti), modul de arhivare a documentelor interne, specifice. De altminteri, noi suntem între puţinele ţări din lume în care arhivele istorice ale statului aparţin Ministerului de Interne, ca pe vremea comunismului. Existenţa unei astfel de facultăţi la Academia de Poliţie este nejustificată şi din alt motiv: în nomenclatorul specializărilor din învăţământul superior românesc, avem cuprinsă Arhivistica drept specialitate la nivel licenţă şi masterat în universităţi civile (de exemplu, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca). Paralelismul nu are niciun sens, creează confuzii, discriminări, duce la cheltuieli nejustificate şi inutile” (sursa: AICI).

Mulţi se întreabă cui îi este de folos menţinerea unei asemenea specializări, cu un număr redus de studenţi şi cadre didactice insuficiente, în cadrul universităţii din subordinea MAI. Un posibil răspuns ar putea fi furnizat în cele ce urmează.

V-am menționat la începutul acestui articol că ne-am propus să vedem ce venituri realizează sinecuriştii de la Facultatea de Arhivistică, dar a intervenit scrisoarea lui „Tiberiu”.

Mai întâi, trebuie să vă precizăm că Academia de Poliţie ne-a comunicat, printr-o adresă din 19 iunie 2020, că „îşi rezervă dreptul de a nu comenta afirmaţii de presă ale unui membru [lector univ. Mariu Florin Mihăilă, rector pentru 3 zile – n.red.] al comunităţii academice din instituţia noastră precum şi cele ale preşedintelui Academiei Române, citate de dumneavoastră (Podul.ro – n.n.]”.

Juriştii din Academia de Poliţie se ascund în spatele prevederilor privind protecţia datelor cu caracter personal pentru ca nimeni să nu afle ilegalităţile comise de colegii acestora. La solicitarea cu privire la desfăşurarea de către domnul Sandu Cătălin a activităţilor didactice în cadrul Facultăţii de Arhivistică pe parcursul anului universitar 2016-2017, deşi nu deţinea titlul de doctor, Biroul de presă al universităţii din pădurea Băneasa ne-a comunicat sec: „domnul Sandu Cătălin nu mai este cadru al Academiei de Poliţie, iar datele solicitate se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor conform dispoziţiilor art. 6 din Regulamentul (UE) 2016/679 alin.(1) lit. a) coroborate cu prevederile art.12 lit. d din Legea nr. 544/2011 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare”. Nimic, dar absolut nimic despre vreo anchetă disciplinară împotriva celor care au îngăduit asemenea practici ilegale.

În primul articol din seria „Epigonii Securităţii” (vezi AICI) am putut lua contact cu privilegiaţii de la Facultatea de Arhivistică, un grup de 10 persoane pentru care Ministerul de Interne îngăduie funcţionare unei întregi facultăţi.

În lunile mai şi iunie, la fel ca în fiecare an, persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Academiei de Poliţie îşi depun declaraţiile de avere şi interese. Printre aceştia se află şi domnul conf. univ. dr. Rafael Dorian Chelaru, directorul departamentului de Arhivistică şi Istorie, desemnat Decan al Facultăţii de Arhivistică după demisia doamnei lector univ. dr. Iulia Cheşcă.

Declaraţiile de avere ale celor doi arhivişti amintiţi ridică numeroase semne de întrebare cu privire la veniturile şi încadrarea lor MAI.

Rafael Dorian Chelaru nu a precizat dacă a realizat venituri, în ultimul an fiscal încheiat, din activităţile didactice efectuate la Universitatea Bucureşti, unde este asociat de mai mulţi ani de zile. De asemenea, nu a precizat nimic despre ceilalţi componenţi ai familiei sale, deşi, sursele Podul.ro din cadrul Academiei de Poliţie ne-au spus că în iulie 2019 s-a aflat în concediu de creşterea copilului. În declaraţia de avere a trecut un venit anual încasat de fix 93.000 lei. Toată suma a fost obţinută în urma activităţilor desfăşurate la Academia de Poliţie. Decanul Facultăţii de Arhivistică deţine un teren intravilan şi o casă de locuit în localitatea Tunari (judeţul Ilfov), ambele cumpărate în anul 2014 şi două autoturisme (Renault Captur şi Toyota Yaris), achiziţionate în 2017 şi 2007. În conturile acestuia se găsesc doar 60.000 lei, din conturi şi depozite bancare, şi 37.000 de euro, din înstrăinarea unui apartament în februarie 2020. Totodată, în 2014, Rafael Dorian Chelaru a contract un credit de 297.000 euro la CEC Bank SA, scadent în anul 2044 (vezi AICI).

Pe 16.01.2020 (vezi AICI), doamna lector univ. dr. Iulia Cheşcă a depus o declaraţie de avere ca urmare a încetării mandatului său de Decan, pe care a revizuit-o în 29.01.2020 (vezi AICI). Dacă în prima declaraţie a menţionat un venit de doar 11.518 lei, după rectificare de la sfârşitul lunii ianuarie, veniturile declarantului şi ale membrilor familiei sale, realizate în ultimul an fiscal încheiat (potrivit art. 41 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare) au crescut simţitor. Pe parcursul anului 2019, doamna Iulia Cheşcă, a obţinut doar din activitatea de cadru didactic universitar la Academia de Poliţie suma de 12.0574 lei (circa 10.000 lei/lună) şi 1.450 lei dintr-un voucher de vacanţă. La acestea se adaugă 2.500 lei, obţinuţi din alocaţia şi bursa fiicei, şi salariul secretizat al domnului Dumitru Cheşcă, angajat la Inspectoratul General al Poliţiei Române. Doamna Iulia Cheşcă deţine ½ dintr-un apartament în municipiul Bucureşti, achiziţionat în anul 2003, şi un autoturism Skoda, cumpărat în 2007, dar şi un credit în valoare de 50.000 euro, contractat la BCR în 2006 şi scadent în anul 2026.

Probleme apar la comparaţia salariului doamnei Iulia Cheşcă cu cel obţinut de o colegă din cadrul aceleaşi facultăţi, cu vechime similară în MAI. Dacă Iulia Cheşcă a obţinut aproximativ 10.000 lei lunar, colega sa, lector univ. dr. Ligia-Maria Fodor, se poate lăuda cu un salariu lunar de doar 5.400 lei (venituri salariale totale de 64.657 lei), conform declaraţiei de avere a soţului celei din urmă, Andrei Fodor, ofiţer specialist principal I la Direcţia Generală Management Operaţional (vezi AICI). Sporul de conducere pentru funcţia de Decan al unei facultăţi este de doar 50% din salariul de bază, care se ridică, în cazul unui lector univ., la aprox. 4.500 lei (sume impozabile!). Cum se explică diferenţa de aproximativ 2.500 lei net pe care o încasa lunar doamna Iulia Cheşcă? Deşi nu este o sumă consistentă, ea depăşeşte cu mult salariul minim net primit de mulţi dintre salariaţii din România şi, totodată, este încasată de o persoană cu grave probleme de etică (plagiator nedemascat pentru a nu pica un întreg sistem de diplome acordate pe criterii oneroase). Poate că aflăm răspunsul de la conducerea Academiei de Poliţie sau din declaraţia de avere a aceleiaşi persoane, datată 17.05.2019 (vezi AICI).

Secretizarea salariului. Epoleți pentru doamna Cheșcă?

În mai 2019, la scurtă vreme după ce întreagă universitate a MAI a fost zguduită de scandalul plagiatelor şi după ce conducerea instituţiei îşi permitea să ameninţe ziariştii cu moartea, doamna Iulia Cheşcă îşi secretiza salariul obţinut la Academia de Poliţie, deşi legea permitea acest lucru doar în cazul soţului, fost Director general al Corpului de Control al MAI şi ofiţer în cadrul IGPR, dar nu omitea să menţioneze că a încasat 677 lei din activităţile prestate la Asociaţia Brokerilor Bucureşti. Să sperăm că la nivelul conducerii Academiei de Poliţie se declanşează o anchetă administrativă şi vom afla dacă vreun funcţionar a secretizat din greşeală veniturile Decanului Facultăţii de Arhivistică, încadrat drept personal contractual (civil), ori dacă este vorba de cu totul altceva. Epoleţi pentru doamna Cheşcă?

Mai trebuie spus și că afinităţile familiei Cheşcă pentru mediul PSD sunt arhicunoscute în cadrul MAI, iar activităţile doamnei Iulia Cheşcă din tinereţe o încadrează perfect în peisajul social-democraţiei româneşti din epoca infractorului Liviu Dragnea (vezi CV Iulia Cheşcă), ca să nu mai aducem în discuţie relaţia privilegiată a acesteia cu unul dintre intelectualii de la „curtea” preşedintelui Ion Iliescu, prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu, fostul director al Arhivelor Naţionale (vezi AICI).

Ne rămâne să deplângem de milă soarta unei ţări în care instituţiile statului ajung să fie conduse de secretare analfabete de la CAP-uri şi de profesorii suplinitori din lunca Dunării. Unii dintre ei căpuşează bugetul statului vis-à-vis de cavoul ridicat de Mauriciu Blank.